Studiu criminologic - Opinia persoanelor condamnate privind cauzele şi consecinţele corupţiei. Studiu asupra corupției în România
Facultatea de Drept a Universității din București, prin Centrul de Cercetare în Domeniul Științelor Penale, a fost implicată în perioada 2014-2015 într-un amplu studiu criminologic menit să obţină mai multe detalii privind posibilele cauze şi consecinţe ale corupţiei în România.Studiul face parte dintr-un proiect având drept scop sprijinirea implementării şi monitorizării Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) în România și înregistrarea de progrese cu privire la condiționalitățile stabilite în cadrul MCV. Acest proiect de cercetare a fost desfăşurat în parteneriat de către Secretariatul SNA din cadrul Ministerului Justiţiei, Centrul de cercetare în domeniul ştiinţelor penale din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi Şcoala de Criminologie a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii VU Amsterdam, cu sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Direcţiei Naţionale de Probaţiune, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ca partea a proiectului “Măsuri suplimentare în vederea realizării obiectivelor de referinţă din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare ”, proiectul a fost sprijinit financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Ţărilor de Jos, reprezentat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România.
Pentru a înţelege mai bine motivaţiile oamenilor de a întreprinde acte de corupţie, a fost administrat un chestionar, fiind completat de 315 de persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie. Dintre aceşti 315 respondenţi, 50 de persoane au fost intervievate pentru obţine informaţii mai detaliate privind motivaţia lor în comiterea actelor de corupţie, precum şi cu privire la consecinţele condamnării lor asupra vieţii lor personale şi profesionale. Interviurile au fost conduse de reprezentanți ai Ministerului Justiției și studenți ai Facultății de Drept, care au fost instruiți în acest sens de membri ai Facultății de Drept a Universității VU din Amsterdam, care au lucrat împreună cu cei ai Facultății de Drept a Universității din București.
Rezultatele studierii chestionarelor și ale interviurilor arată că cei mai importanţi factori explicativi au fost normele personale privind corupţia şi beneficiile aşteptate în urma comiterii faptelor de corupţie. Dintre aceste beneficii, cele mai importante au fost satisfacţia şi gratificarea personale, precum şi posibilitatea de a oferi o viaţă mai bună familiilor făptuitorilor – şi nu câştigul financiar, după cum se presupune adesea. În cadrul studiului, am adresat de asemenea întrebări privind intenţiile oamenilor de a desfăşura alte forme de comportament neetic. Analizele arată că factorii care par să stea la baza corupţiei pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate în general.